Cele 5 teme de discuție cheie care vor domina agenda Forumului Economic Mondial din 2023

Forumul Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) se pregătește pentru reuniunea anuală din această săptămână în stațiunea elvețiană Davos. Va fi pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei COVID-19 când evenimentul va reveni la amploarea de altădată, ultima dată în 2020.

Davos 2023: Cele 5 teme de discuție cheie care vor domina agenda Forumului Economic Mondial din acest an

În cursul săptămânii viitoare, vor participa 50 de șefi de stat și de guvern dintr-un amestec de țări G20 și G7, precum și 200 de miniștri și 1 500 de lideri de afaceri. În total, 130 de țări din întreaga lume vor fi reprezentate la reuniune.

La fel ca la fiecare reuniune anterioară, cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea în prezent vor fi puse în discuție în timp ce cei 2 700 de vorbitori invitați se vor strădui să găsească posibile soluții.

Criza costului vieții

Experții de la WEF descriu anul 2023 ca fiind „anul policrizei”, un an în care toate problemele cu care se confruntă omenirea au devenit mai interconectate, mai dăunătoare reciproc decât oricând și, în cele din urmă, mai greu de rezolvat.

Pe termen scurt, aceste probleme se reduc la o singură provocare-cheie: criza costului vieții.

Invazia Rusiei în Ucraina a dominat reuniunea excepțională de primăvară a WEF din luna mai a anului trecut, care a avut loc la doar trei luni de la primele lovituri pe teritoriul ucrainean.

Războiul în curs de desfășurare în Ucraina

Invazia Rusiei în Ucraina a dominat reuniunea excepțională de primăvară a WEF din luna mai a anului trecut, care a avut loc la doar trei luni de la primele lovituri pe teritoriul ucrainean.

Ca și în cazul lunii mai, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se adreseze evenimentului prin legătură video. În plus, pentru al doilea an consecutiv, Rusia nu va avea o prezență la Davos, ambasada sa tradițională Russia House (care în luna mai a fost transformată în Casa crimelor de război rusești), preluată acum de delegația din Maharashtra, India.

Conflictul în curs de desfășurare rămâne una dintre cele mai presante probleme discutate în acest an, nu în ultimul rând din cauza implicațiilor sale asupra securității globale, a politicilor de apărare, a energiei și a producției alimentare.

Criza climatică

Așa cum a devenit normal, activiștii de mediu au sosit deja în forță la Davos pentru a protesta, printre altele, împotriva ipocriziei elitei mondiale care călătorește în stațiunea cu avioane private, în contextul unei crize climatice în creștere.

În anii precedenți, Greta Thunberg a fost invitată să ia cuvântul în cadrul unor paneluri la eveniment, precum și să conducă greva școlară alături de activiștii locali de tineret. În luna mai, tabăra de bază arctică s-a instalat pe Schatzalp – vârful care domină Davos – pentru a atrage atenția asupra impactului schimbărilor climatice asupra comunităților din întreaga lume.

„Eșecul atenuării schimbărilor climatice este clasificat ca fiind una dintre cele mai grave amenințări pe termen scurt, dar este riscul global pentru care se consideră că suntem cel mai puțin pregătiți”, au scris experții WEF în raportul său privind riscurile globale publicat săptămâna trecută.

Criza alimentară în creștere

Insecuritatea alimentară, la fel ca multe dintre provocările enumerate în acest articol, este în mare măsură interconectată cu alte probleme globale, printre care un element cheie este criza climatică.

Pierderea biodiversității, condițiile meteorologice din ce în ce mai extreme și numărul tot mai mare de dezastre naturale au contribuit la creșterea penuriei de alimente.

A patra revoluție industrială

Tehnologia și inovarea sunt întotdeauna esențiale în toate discuțiile de la Davos. Anul acesta, în special, discuțiile se îndreaptă spre ceea ce mulți numesc a patra revoluție industrială.

Interconectivitatea crescută, precum și progresele în domenii precum inteligența artificială și calculul cuantic, aduc cu ele probleme spinoase legate de guvernanță.

Din punct de vedere istoric, reglementarea a fost lentă în a ține pasul cu creșterea progreselor tehnologice. Din ce în ce mai mult, guvernele aleg să adopte o abordare mai localizată în acest sens, în special din cauza preocupărilor legate de securitatea națională a țării lor.

Cu toate acestea, având în vedere că multe crize se prezintă acum deodată – clima, războiul, securitatea cibernetică și așa mai departe – este necesară o abordare mai globalistă pentru a debloca potențialul inovării pentru a contribui la rezolvarea celor mai mari provocări cu care ne confruntăm.